Autori: Luminița Kohalmi, Andreea Aurescu
Singura armă reală pe care o puteți folosi în acest moment împotriva dezinformării și manipulării este un watchdog (un câine de pază) digital care să semnaleze în timp real atunci când apar nereguli pe rețelele sociale.
Dacă nu sunteți beneficiari ai ecosistemelor de dezinformare și manipulare online orchestrate de alte state, aveți o singură șansă pentru a rămâne relevanți din punct de vedere electoral: demascați în timp real ceea ce se întâmplă în social media. Dacă știți că se folosesc metode interzise, ilegale, lipsite de etică, nu așteptați să suferiți consecințele și să vă plângeți ulterior. A doua oară nu vă mai crede nimeni.
Criza din cyberspace nu s-a încheiat; ea este în plină desfășurare. Aproximativ 14 milioane de români, utilizatori de social media, sunt expuși zilnic dezinformării și manipulării propagate exponențial prin rețele coordonate de troli și boți.
Pentru a ilustra gravitatea problemei, să facem o comparație: în noiembrie 2024, Știrile Pro TV au atras în medie 1,6 milioane de telespectatori pe ediție, în timp ce site-urile de știri precum Digi24, ProTV și Libertatea au înregistrat aproximativ 1 milion de vizitatori unici pe zi. În paralel, mesajele de susținere a lui Călin Georgescu au avut sute de milioane de vizualizări pe social media, în special pe platforma TikTok, în același interval de timp – adică tot într-o singură zi.
Toată lumea cere, pe bună dreptate, explicații legate de interferența străină în alegerile prezidențiale anulate din 2024. Anularea alegerilor a fost o experiență traumatizantă și avem nevoie de detalii descriptive pentru a formaliza lecțiile învățate.
Cea mai mare problemă de astăzi în România nu este însă anularea alegerilor prezidențiale din decembrie 2024 din cauza ingerinței externe. Problema majoră este că alegerile de peste 10 săptămâni se vor desfășura într-un ecosistem informațional în care perturbările s-au amplificat.
Nu doar că ecosistemul de dezinformare și manipulare al Rusiei nu a fost demantelat, dar situația din social media s-a complicat. Peste influența Federației Ruse s-a suprapus susținerea lui Elon Musk pentru așa-zișii suveraniști din statele UE, inclusiv din România, cu scopul de a slăbi establishmentul european. În paralel, Mark Zuckerberg a anunțat eliminarea verificării faptelor pe platformele Meta, în schimbul sprijinului lui Trump pentru relaxarea regulilor impuse de UE giganților tech. Uniunea Europeană este angajată în negocieri dificile referitoare la pacea din Ucraina și la relațiile cu giganții tech americani, demonstrând că nu reușește să obțină date clare despre ce s-a întâmplat la alegerile din România nici măcar de la ByteDance, compania chineză care deține TikTok. Nu în ultimul rând, datele românilor sunt la americani, chinezi și ruși, adăugați dumneavoastră ce actori mai doriți. Și fiecare le utilizează, le instrumentalizează politic după bunul plac.
Criza nu a luat sfârșit odată cu anularea prezidențialelor; ea a început atunci. Nu este suficient să căutăm „criminalul” din decembrie după ce „crima” a fost comisă. „Follow the money” este un proces care are loc după comiterea „crimei”, după atentatul la adresa democrației, în cazul nostru.
Este naiv să pretindem autorităților statului un răspuns clar și comprehensiv în legătură cu campania externă de influențare a alegerilor de anul trecut. Nicio țară din lume nu are capacitatea de a face așa ceva; nici măcar în SUA nu s-a întâmplat. Ecosistemul de dezinformare și manipulare al Federației Ruse a fost construit în timp, cu mecanisme tehnice și de finanțare ale căror urme sunt extrem de greu de identificat. Un lucru este clar: tiparul folosit în România poartă marca Kremlinului, un tipar utilizat și în alte zone pe care Federația Rusă dorește să le destabilizeze.
Recent, România a adoptat o ordonanță de urgență care obligă platformele de social media să elimine conținutul ce încalcă regulile privind campania electorală în termen de cinci ore de la o solicitare oficială. Experiența ne-a arătat că, atunci când astfel de interferențe se pun în mișcare, rețelele sociale nu răspund la telefonul sau e-mailul autorităților române. Nu îi răspund la „telefon” lui Toni Greblă (sau succesorului său, oricine ar fi), lui Bogdan Ivan sau lui Valeriu Zgonea.
Nerespectarea acestei obligații poate atrage amenzi între 1% și 5% din cifra de afaceri a platformei respective. Cu toate acestea, aplicarea acestor sancțiuni poate fi dificilă în practică, mai ales în cazul acestor platforme care nu sunt înregistrate în România. Chiar și premierul Marcel Ciolacu a declarat că, deși aceste amenzi sunt prevăzute în lege, este puțin probabil ca ele să fie aplicate efectiv.
La nivelul Uniunii Europene, Digital Services Act (DSA) oferă un cadru legal pentru reglementarea platformelor online. Conform DSA, Comisia Europeană are competența de a aplica sancțiuni, inclusiv amenzi de până la 6% din cifra de afaceri globală a platformei, în cazul în care aceasta nu respectă obligațiile legale. Însă, în urma alegerilor prezidențiale din România, Comisia Europeană a deschis o investigație oficială împotriva TikTok, ale cărei rezultate nu le cunoaștem nici astăzi, la 3 luni după ce democrația noastră a fost, cum spunea cineva, „hack-uită”.
Nu în ultimul rând, este posibil, am spune chiar că e foarte probabil, ca serviciile de informații să aibă capacitatea tehnică de să observe în timp real comportamentele neautentice de pe rețelele sociale și, posibil, chiar și narațiunile de dezinformare. Însă trebuie să recunoaștem că instituțiile statului nu au capacitatea de a comunica eficient pe aceste teme.
Ce soluții există?
În primul rând, partidele care nu beneficiază de ecosistemele de dezinformare și manipulare online orchestrate de alte state au nevoie urgentă de un element comun: un watchdog (câine de pază). Mai precis, este necesară o monitorizare în timp real a comportamentelor neautentice (boți, troli, rețele coordonate) și a narațiunilor de dezinformare din social media. Și, mai ales, au nevoie de voci puternice care să corbească, în timp real, despre toate neregulile care apar. Un watchdog (câine de pază) monitorizează în timp real rețelele sociale și semnalează activitatea artificială care influențează opinia publică.
Impactul? Acest sistem ar demonstra, atât pe plan intern, cât și extern, cum România este ținta unor campanii coordonate de dezinformare și cine beneficiază de pe urma acestora.
În rest, este necesară aplicarea măsurilor standard de comunicare în timpul crizei: reacție rapidă, informare promptă, corectarea în timp real a informațiilor eronate, consecvență și volum în comunicare. Alegeți canalele de comunicare potrivite pentru a ajunge eficient la publicul țintă, fie că este vorba de mass-media tradițională, rețele sociale sau comunicare directă. Este esențial ca informațiile să fie accesibile și actualizate.
Dacă nu înțelegem că alegerile nu mai sunt doar despre voturi, ci despre cine controlează spațiul informațional, atunci vom pierde. Nu doar politicienii, ci și cetățenii. Manipularea digitală este noul câmp de luptă electoral. Boții, trolii și algoritmii nu au preferințe politice – dar cei care îi controlează, da.
Dacă nu ai un watchdog digital, ești o țintă ușoară. Alegerile prezidențiale din luna mai nu sunt alegeri normale. Jocul s-a schimbat. Cine nu înțelege asta, va fi învins fără drept de apel.
